Când o emoție veche este declanșată

Când o emoție veche este declanșată

Este o oportunitate uriașă de a face pace cu trecutul.

„Iubesc viața și mă simt în largul meu. Dar uneori emoția din prezent reactivează o rană din trecut. Asta se depune ca un voal pe gândirea mea, nu-mi simt corpul și nu am chef de nimic.” Mi-a destăinuit Olivia în programul de coaching 1 la 1, după numai câteva ședințe.

Un succes extraordinar

Am zâmbit și am rugat-o să-mi povestească mai multe… deoarece motivul Oliviei de a intra în program a fost faptul că nu simțea nimic, singurul „instrument” de percepere era capul, care „măsura” acribic situațiile, dar nu mai știa ce vrea sau ce nu vrea, petrecea unele nopți trează în pat, uitându-se pe tavan, deoarece gândurile ei se învârteau ca într-un carusel, dar din păcate soluția se lasă așteptată. 

Cuvântul EMOȚIE sau abilitatea de a simți dispăruse din lexiconul Oliviei.

Primul pas în proces a fost de conștientizare – că într-adevăr există această deconectare de emoții. 

Dar acum auzeam, după numai 4 ședințe, vocea degajată care-mi explica cu nonșalanță despre emoții. Eram bucuroasă de succesul apărut și curioasă să aflu ce s-a întâmplat concret.

„Moartea reginei m-a impresionat mai mult decât aș fi crezut. Dintr-odată, mi-am adus aminte de moartea bunicii mele. Era bunica din partea tatălui, cu care aveam o legătură de inima. Era o femeie deosebita, de la care am învățat multe, printre rețete culinare, și lucruri de viață, cu toate că bunica mea avea o boala incurabila, avea poftă de viață. Este un lucru remarcabil, când ai dureri îngrozitoare să ai chef de viață, mi-am admirat mult bunica. O săptămână înainte să moară, am vorbit la telefon cu dânsa și mi-a spus că s-a cam saturat, îi era greu, trăia de 6 ani singură, fără bunicul, și simțea că nu mai are destulă putere să se ocupe de copii și nepoți în continuare. Atunci am încercat s-o opresc, și i-am spus cu respect să nu vorbească „prostii”, dar amândouă știam că bunica spune adevărul. Când tata mi-a dat de veste, ceva s-a rupt în mine. Deoarece pe atunci locuiam la  420 de kilometri depărtare și făceam un curs de specializare de la care nu aveam voie să lipsesc, am hotărât să nu mă duc la înmormântare.”

Corpul are abilitatea de a „conserva” o emoție neplăcută

Am întrerupt-o pe Olivia din povestire, am rugat-o să respire adânc, să se așeze din nou confortabil pe scaun, să-și simtă labele picioarelor pe podea. Am întrebat-o dacă simte acel „voal” în cap sau are acces la gândire și poate să-mi răspundă la câteva întrebări.

Ceața în cap este un mecanism de auto-apărare al corpului

Un semn cu mâna stângă spre cap, o voce stinsă: „Nu pot”, m-au asigurat că voalul din cap era mai puternic decât elementul gândirii, am rugat-o pe Olivia să-și îndrepte toată atenția spre voal. 

Cu toate că starea degajată și atitudinea nonșalantă dispăruseră de mult, mai exact de când Olivia mi-a povestit de „pofta de viață” a bunicii ei, acum a zâmbit scurt: „Chiar să-mi îndrept atenția spre voal? Nu credeam că-mi ceri acest lucru”. 

„Vrei să încerci acest experiment cu mine?”, am întrebat-o cu empatie și i-am reamintit că prin spațiul nostru în camera virtuală din Zoom o văd, pot să-i percep energia, îi văd corpul și respirația, o ghidez  pas cu pas, că tot ce are de făcut este să respire și, dacă dorește, să-și îndrepte atenția spre cap și să-și descopere voalul, eu doresc să-l „cercetăm” împreună.

Cu un „DA” a început investigația.

Și așa sau într-un mod asemănător începe de fiecare dată procesul de dezghețare al unei emoții vechi. Uneori îmi place să fac analogia între corp și o ladă frigorifică. Când o emoție este foarte puternică se „congelează” – este abilitatea capului de a păzi să nu devină foarte intensiv, adică „din mult prea mult” sau „să ne pierdem capul”.

Timpul trece și la momentul oportun sau cu un trigger exterior, deci siliți sau de bună voie, scoatem emoția din congelator. 

Dacă vrei, poți să-ți imaginezi că mătușa ta vine în vizită și îți aduce o găină de casă de la țară, să faci o supă bună. Dar tu ai gătit bucate alese nu numai pentru azi, și pentru mâine și poimâine. Ce faci cu găina? 

O congelezi și, cu un prilej ales, o scoți din lada frigorifică și o decongelezi. O găină congelată cât de valoroasă ar fi nu te hrănește așa și cu emoțiile.

O emoție veche „conservată” nu dispare din corp, dar temporar nu ai acces la ea

Exact și cazul Oliviei.

Noi, oamenii, închegăm toate experiențele în corp. Într-o situație stresantă, experiențele vechi și sentimentele asociate sunt trezite din nou. Pot exista sentimente de neputință sau chiar temeri, de exemplu, să nu faci față sau să devii victima situației. În același timp, este, de asemenea, o oportunitate uriașă de a face pace cu trecutul.

Eu te susțin, iar sentimentele vechi și temerile devin o sursă de putere și integrare.

Împreună dezvoltăm un concept care ți se potrivește și îți permite să trăiești din nou o viață împlinită. Indiferent în ce fază a vieții tale ești, te sprijin și te însoțesc pe drumul tău. Pas cu pas, îți redescoperi potențialul cu gândurile, emoțiile, acțiunile și atitudinea ta autentică de succes.

Când scriu aceste rânduri, Olivia a petrecut multe ore împreună cu mine, am deschis de nenumărate ori „lada frigorifică”, este cea mai buna investiție, pe care nu o mai pierde niciodată, în ea însăși.

Dar ce s-a întâmplat la prima conștientizare a emoției vechi? 

Cu cât voința Oliviei de a descoperi „voalul” creștea, capul ei devenea mai clar, iar voalul a dispărut. Dintr-odată, lacrimi eliberatoare s-au rostogolit pe obraji și corpul ei s-a relaxat. Am încurajat-o să-și permită lacrimile, să respire adânc și am pus întrebarea: 

„Când a murit bunica ta?”

„În 2016!”

Deci, 6 ani mai târziu, venise momentul magic. Olivia, susținută de mine să simtă emoția veche din trecut. 

Să conștientizezi o emoție veche este un moment magic

Aceste momente sunt într-adevăr magice, deoarece se ascunde un paradox, și anume, această emoție veche nu poate fi interpretată intelectual, nu este logică, nu o putem înțelege!

În cazul Oliviei, nu a fost nici tristețe, nici durere, nici doliu, ci rușine.

Acest răspuns vine din corp, atunci când înveți să-l asculți cu blândețe.

Dacă ai întrebări sau dorești să înțelegi diferența dintre o emoție veche și una nouă, contactează-mă.